Raport Ministerul Sănătății: Spitalele private au beneficiat o bună perioadă de sume mai mari decât cele publice

Spitalele private au beneficiat o bună perioadă de timp de mecanisme de finanțare preferențială, suma decontată pe caz rezolvat fiind negociabilă, și nu fixă, pe baza sistemului DRG, ca în cazul spitalelor pubice, astfel primind mai mulți bani, arată un raport al MS prezentat miercuri în Guvern.

Ministerul Sănătății a prezentat, miercuri, în Guvernul o notă privind finanțarea din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) a furnizorilor de servicii medicale din sistemul privat.

Potrivit documentului, dezvoltarea sistemului privat de servicii spitalicești de sănătate a fost importantă în ultimii ani, dar, din păcate, ea s-a făcut pe baza susținerii cu fonduri din partea sistemului public de asigurări de sănătate.

„Spitalele private au beneficiat o bună perioadă de timp chiar de mecanisme de finanțare preferențială, suma decontată pe caz rezolvat fiind negociabilă și nu fixă, pe baza sistemului DRG, ca în cazul spitalelor pubice”, potrivit raportului.

Ministerul Sănătății (MS) a arătat că, de exemplu, din datele furnizate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în anul 2009 un furnizor privat de servicii medicale din județul Brașov a negociat și a primit pentru un caz rezolvat de cardiologie intervențională suma de 3.600 de lei, același caz fiind decontat în sistemul DRG de către Casa de Asigurări de Sănătate, pentru o unitate publică de elită cum este Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara, cu doar 2.620 de lei.

Documentul prezentat de MS menționează faptul că, deși începând cu anul 2011 a fost aplicat același mecanism de decontare, pe baza sistemului DRG, și pentru spitalele private, sumele decontate din bugetul FNUASS către spitalele private s-au menținut la cote semnificative sau chiar au crescut.

Astfel, în timp, suma decontată din bugetul FNUASS către spitalele private a crescut de la 150.703 mii lei în anul 2011 până la 213.500 mii lei în 2012.

„S-a ajuns astfel la situații în care, spre exemplu, în județul Brașov să se deconteze în anul 2012 către spitalele private 10% din totalul sumelor alocate pentru servicii medicale spitalicești, iar în Oradea, un spital privat cu 87 de paturi înființat în anul 2008 să primească 17% din bugetul Spitalului Clinic Județean de Urgență Oradea, care are 1007 paturi. În ultimul caz, înființarea spitalului privat nu a condus la scăderea numărului de pacienți ai Spitalului Clinic Județean de Urgență Oradea, care, dimpotrivă, a crescut”, se arată în raportul MS.

Pe de altă parte, este cunoscut faptul că pacienții care aleg să se trateze în spitalele private trebuie să achite în plus sume semnificative, care reprezinta diferența dintre ceea ce decontează casele de asigurări de sănătate și tarifele aplicate de acestea, potrivit documentului citat.

„Un simplu exemplu ne poate arăta impactul financiar care trebuie suportat direct de către cetățeanul care accesează servicii de sănătate private: pentru o intervenție operatorie de cezariană, un furnizor privat are tariful de 8.800 lei în cazul în care prim-operatorul este profesor universitar și 6.600 în cazul unui medic primar. Din acest tarif, sistemul de asigurări acoperă doar 1.400 de lei, rămânând ca diferența de 7.400 de lei, respectiv 5.200 de lei să fie suportat de către familia pacientei”, se arată în raporul MS.

În acest context, datorită acestor practici are loc o limitare drastică a accesibilitatii cetățenilor la actul medical practicat în aceste spitale și o discriminare pe criterii financiare a pacienților care pot apela la serviciile acestora, în contradicție cu principiile sistemului social de asigurări de sănătate în baza cărora a fost înființat și funcționează FNUASS, se mai arată în raportul MS.

„În condițiile unei evoluții relativ liniare a fondurilor alocate sănătății în ultimii ani, putem considera că, odată cu creșterea sumelor decontate spitalelor private, s-a redus proporțional finanțarea spitalelor din sectorul public de servicii de sănătate. Menținerea actualelor mecanisme va conduce la creșterea exponențială, pe măsura apariției de noi furnizori privați, a proporției fondurilor pe care aceștia le atrag din bugetul FNUASS, în detrimentul finanțării unităților publice, care asigură rezolvarea majorității cazurilor critice și complexe, precum și a celorlalte intervenții terapeutice pentru categoriile de populație care nu-și pot permite plățile suplimentare solicitate de furnizorii privați. În astfel de situație limită, statul va fi obligat să compenseze din ce în ce mai mult acest deficit de finanțare cu fonduri suplimenatre de la bugetul de stat”, se mai arată în raport.

Raportul MS vine după ce, la sfârșitul săptămânii trecute, ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu, anunța că prin contractul cadru care ar putea intra în vigoare la 1 martie vor fi sistate fondurile către spitatele private, iar din acele sume vor fi dezvoltate programe de anestezie terapie intensivă, infarct miocardic, accident vascular cerebral ischemic și trauma în cele 53 de spitale publice strategice.